Aikido Journal Home » Articles » O privire realistă asupra Aikido Aiki News Japan

O privire realistă asupra Aikido

de Yoshio Kuroiwa

Aiki News #66 (February 1985)

tradus de Victor Ioncu

Pentru că în aikido nu există meciuri, ar trebui să acordăm mare atenţie felului în care practicăm. Latura spirituală a practicii e importantă, dar dacă o supra-accentuăm, antrenamentul devine idealist în sine şi e neglijat aspectul său realist. “Kata” (forma) şi “waza” (tehnica) trebuie recunoscute corect în practică.

De la Kata la Waza

Kata trebuie practicată în conformitate cu o anumită ordine sau metodă aranjată în prealabil care e bazată pe o relaţie raţională (riai). Astfel, nu cădem pentru că am fost aruncaţi, ci mai degrabă pentru că practicăm o kata concepută pentru ca noi să fim aruncaţi. Când stăpânim o mişcare raţională (kata), aceasta e exprimată ca o mişcare naturală (waza). Asta înseamnă că, dacă devii capabil să execuţi spontan o kata ca rezultat al practicii repetate, nu mai prezinţi o kata ci execuţi o waza. Învăţăm prin kata şi devenim inconştienţi de acest lucru. Cu alte cuvinte, cât timp mişcările ne solicită atenţia sunt kata, atunci când kata devine spontană, se transformă în waza.

Pentru a învăţa mişcările Aikido, mai întâi practicăm kata de bază (kihon waza, tehnicile de bază). Bazele constituie standardele (felul de a vedea şi de a gândi) şi o poziţie realistă din care putem observa corect lucrurile. Trebuie să înţelegem esenţa kata, nu înfăţişarea lor exterioară.

De exemplu, într-un puzzle care presupune îmbinarea unor piese din lemn, ştim aşezarea (stabilitatea) fiecărei piese înţelegându-i forma şi natura. În acelaşi fel, putem exprima kata care sunt comune tuturor oamenilor arătând părţile esenţiale comune ale structurii corpului uman (de exemplu, puncte cum sunt coatele se pot îndoi numai înăuntru) şi ar trebui să folosim raţional aceste părţi elementare. Poate părea exagerată folosirea termenilor „raţional” sau „logic” dar aceste concepte sunt doar chestiuni de bun simţ şi nu au nevoie de explicaţie.

Cât timp vom persista să tratăm kata superficial, vom începe să credem că au vreo importanţă deosebită. Nu putem explica sistematic sau raţional nici o kata numai prin învăţarea ei într-o manieră repetitivă fără a înţelege de ce anumite kata sunt considerate elementare. Ce dobândim prin învăţarea pur repetitivă este păstrarea formei (transmiterea formei exterioare) şi nu abilitatea de a crea (înţelegerea esenţei kata). Cu alte cuvinte, nu înţelegem ce facem.

Bazele nu trebuie învăţate, ci înţelese. Ele demonstrează mecanica dezechilibrării unui oponent şi crearea unei ocazii pentru aplicarea tehnicii. Dacă înţelegem greşit acest lucru ca fiind conducere şi manevrare, ne vom forma părerea că ne putem conduce circular oponentul. Asta se întâmplă pentru că nu suntem conştienţi de faptul că a-l conduce circular pe partener implică separare şi nu observăm că practica e o expresie a yin-ului şi că folosirea puterii în Aiki implică împingerea.

Kata: o unealtă de antrenament

La antrenament exersăm multe tehnici dar ele sunt toate variaţii ale aceleiaşi poziţii. Deci, ikkyo, shihonage şi alte tehnici sunt acelaşi lucru. Motivul pentru care par diferite e că este văzut numai aspectul lor exterior. Kata sunt expresia unui număr de variaţii prin mişcare dintr-o singură poziţie şi nu sunt altceva decât mijloace pentru a antrena corpul să se mişte liber. Ideea că unul e tot şi tot e unul nu e numai o chestiune spirituală. E adevărată şi pentru corpul nostru.

Nu există o metodă diferită dependentă de tehnică, de exemplu să spunem că ikkyo e făcut într-un fel şi cutare altă tehnică în alt fel. Toate sunt manifestări ale unei singure mişcări. Cu alte cuvinte, practicăm diferite kata pentru a înţelege o singură mişcare originală. Nu că ikkyo şi shihonage ar fi valoroase ca tehnici elementare. Le practicăm numai ca pe nişte mijloace convenabile de a înţelege yin-ul şi yang-ul unei poziţii (fundamentale).

Practica Aikido este o practică yin. Folosind Judo ca exemplu, e mai mult ca practica cu partener decât ca randori (practică liberă). Practica yin reprezintă în primul rând o secvenţă de exersare dinainte stabilită. Astfel, la antrenament, trecerea de la primirea atacului la aplicarea tehnicii e posibilă numai când există o diferenţă de abilitate. Când abilitatea unui oponent e superioară, acest lucru nu e posibil. Acesta e un punct cheie în practică.

Waza (mişcările naturale) sunt exprimate în concordanţă cu nivelul fiecăruia iar substanţa lor (tehnicile) se manifestă diferit de fiecare dată. Asta pentru că ceea ce posedăm în mod natural (abilitatea aşa cum este ea dobândită prin practică repetată) e exprimat prin anumite relaţii (forme).

(The full article is available for subscribers.)

Subscription Required

To read this article in its entirety please login below or if you are not a subscriber click here to subscribe.

Username:
Password:
Remember my login information.