Aikido Journal Home » Articles » Budo Reigi in Takamura-ha Shindo Yoshin-ryu (1) Aiki News Japan

Budo Reigi in Takamura-ha Shindo Yoshin-ryu (1)

Available Languages:

de Yukiyoshi Takamura

Published Online

tradus de Alvin Zaboloteanu

Trecand prin antrenament special in Shindo Yoshin-ryu jujutsu in copilarie, Yukiyoshi Takamura a parasit Japonia inca din adolescenta si eventual s-a stabilit in San Jose, California, SUA. A condus un dojo in California in anii 60 si anii 70 alegand sa sustina un antrenament riguros unui grup mic de studenti dedicati. Arta sa, acum numita Takamura-ha Shindo Yoshin-ryu, inglobeaza filosofia si spiritul unei ere mai timpurii a Japoniei, adaptata unui mediu occidental. Cunostintele profunde ale lui Takamura in esenta artelor martiale va surprinde si stimula practicantii budo moderni. Takamura Sensei a murit in 2000.

Yukiyoshi Takamura

Ce este Reigi?

Reigi este cel mai usor tradus ca „eticheta” sau „protocol”. Pentru observatorul neinitiat, reigi pare a fi o serie de actiuni rituale, des incluzand vocalizari, care pot avea o relatie vizibila slaba cu sarcina principala urmata de cineva. Elementele simple si observabile ale reigi sunt omote sau manifestarile de suprafata. Totusi, reigi corect are doar o conexiune partiala cu partea omote. Reigi este in schimb o imbratisare intre partea omote si cea ura, sau ceea ce se afla dincolo de ce se vede cu ochiul. Reigi nu este practicat la fel de mult pe cat este simtit. In cele mai inalte forme reprezinta contopirea mintii, trupului si spiritului. Esenta sa exista in adancurile sufletului nostru, ce ocolesc des descrierea temporala.

Reigi in budo (arte martiale) poate parea in ochii unui occidental un fenomen curios, dar o inspectie mai adanca este necesara pentru a intelege in totalitate semnificatia sa. Unii intreaba „Ce are de-a face acest ritual cu a invata sa te lupti?” Raspunsul meu este, totul. Primul scop al budo reigi este de a aduce mintea intr-o stare corecta pentru a fi mai eficient indemnata sa invete. Dat amintiti-va, este doar un inceput. Plasat intr-un concept occidental familiar, reigi este si alfa si omega invatarii. Artele martiale japoneze adevarate nu pot fi lasate fara reigi ramanand in acelasi timp fidele radacinilor sale japoneze. Budo trebuie intotdeauna sa inceapa si sa sfarseasca prin reigi, deoarece fara reigi, budo nu poate fi budo adevarat.

Scopul Reigi

Dealungul antrenamentului unui student, reigi are scopuri din ce in ce mai importante. Este o parte inseparabila a shugyo sau antrenament mental auster. Este folosit pentru a testa bunavointa unui student de a-si supune sinele spre distrugere. Astfel, devine fundatia prin care persoana tempereaza sufletul de razboinic. Dar desigur nu distrugem cu adevarat sinele unui student. In schimb incercam sa slefuim si sa mulam sinele studentului prin greutati, provocari si relectare. Studentul, dupa o perioada nedeterminata de evaluare, poate deveni un deshi formal, sau discipol, demonstrand bunavointa sa de a accepta aceasta provocare cu o inima pura. In Takamura ha Shindo Yoshin ryu el afirma aceasta decizie prin reigi-ul de a face un keppan-sho, sau „juramant de sange”.

Acceptarea sau respingerea reigi-ului corect poate fi utilizat de catre sensei pentru a afla dedicarea sau neajunsurile unui student. Studentul ce se indoieste si refuza constant sa imbratiseze reigi, nu este propriu-zis pentru a continua antrenamentul, deoarece priveste opiniile si dorintele sale ca fiind superioare scopurilor ryu-ului. Orbit de absorbtia de sine, un student nerespectuos fata de reigi este incapabil de a accepta faptul ca responsabilitatea sa ca deshi, este in primul rand fata de ryu si in beneficiul altora inaintea sa.

Pentru deshi-ul formal (student), reigi este liber sa intipareasca cele mai importante lectii. Experienta dobandita prin budo reigi si executia tehnica a ryu se imbina intr-o expresie singulara. Aceasta combinatie de experiente transforma sufletul. Sensibilitatea crescanda rezultata din shugyo continuu, permite deshi-ului sa patrunda in inima sa printr-o cale neintalnita inainte. Este un fel de epifanie pentru multi. Responsabilitatea fata de ryu, fata de seniori, si fata de umanitate in mare, devine primara dorintelor sale egoiste. Prin aceasta cale, un spirit benevol este faurit si intelepciunea este libera sa infloreasca. Concepte abstracte ale vietii si mortii plaseaza existenta deshi-ului in contextul natural propice. Transcedenta lumii spiritelor se prezinta pentru prima oara. Prin numerosii ani de efort, deshi-ul devine una cu aceasta lume si cu cealalta lume in care salasluiesc spiritele stramosilor nostrii. Fara aceasta sensibilitate, si crescuta constienta a locului sau in lume, un practicant al artelor martiale se poate pierde si poate crea un cod moral distorsionat, un cod ce justifica mandria si violenta rationalizata. Intelepciunea dobandita prin reigi corect este protectie, din partea kami sau „zeitatilor”, de raul cu care umanitatea s-a luptat de generatii. Acel rau este violenta constienta, un blestem ce este otrava existentei noastre umane.

Ce este Reigi Fals?

Unii oameni mi-au pus intrebarea „Se schimba vreodata reigi?” Raspunsul este bineinteles, dar pe cai foarte subtile si deliberate. Un adevar universal este ca toate trebuie sa se adapteze pentru a ramane relevante. Reigi nu exista de la sine. Este o manifestare a scopului pentru care a fost creat. Daca reigi nu evolueaza sau nu mai vorbeste clar pentru scopul pentru care a fost creat, va deveni inutil. Schimbarea fara scop totusi este plina de risc. Reigi trebuie sa ramana fidel scopului sau de a manifesta un cadou divin pentru beneficiul umanitatii. Exacerband aceasta problema este tendinta multor occidentali spre accentuarea partii omote a reigi. A vorbi cuiva constant, ca sensei, in public, ar incuraja aceasta accentuare conducand la interpretarea gresita a folosirii corecte a termenului. Des, ca raspuns al acestei neintelegeri, reigi fals sau incorect apare. Pentru a combate propagarea acestui fenomen cer studentilor sa foloseasca formalitatile japoneze doar in dojo sau intr-un cadru privat. In public prefer sa mi se adreseze cu „domnule”. Acesta este reigi mult mai corect in Vest deoarece este usor inteles si apreciat de public in mare. Deci, aceasta este o schimbare de la reigi strict practicat in majoritatea budo din Japonia, dar aceasta schimbare nu este daunatoare. Exista un motiv inportant si valoros gidand aceasta schimbare.

Ca un alt exemplu al reigi-ului incorect sau fals, consider cuvantul shihan (maestru instructor). In unele cercuri budo occidentale shihanii se multiplica precum iepurii. Sensul termenului este acum interpretat complet gresit si bastardizat. Asa-numitii „maestrii” budo apar peste tot! Am vazut un individ promovandu-se ca „Dai-Shihan”. Ce m-am distrat pe seama acelei absurditati! Presupun ca in ignoranta sa el crede ca Dai-Shihan inseamna „Mare Maestru”, orice ar fi ala. Ma astept sa vad in continuare „Suprem Mare Maestru”, sau „Dai Dai Shihan”.

In cel mai rau caz, reigi fals nu este doar o neintelegere dar este ostentativ fraudulos. Reigi fals precum acesta este de obicei inventat de un instructor inferior pentru a promova o impresie de legitimare sau expertiza ce nu exista cu adevarat. Pentru cei initiati in budo corect, acest tip bizar de marire de sine este foarte usor evident. Dar pentru persoana normala, nefamiliarizata cu budo reigi corect, aceasta eticheta falsa poate dauna impresiei pe care publicul o are fata de budo autentic.

Termeni budo specifici precum shihan sunt pur si simplu nefolositoari in limbajul occidental comun, deoarece toate traducerile sunt in cele din urma incorecte. In cazul folosirii termenului „shihan”, partea omote a fost tradusa fara partea ura. In limbajul occidental comun nu exista un concept similar ura, atasat de cuvantul „maestru”. Partea ura este pierduta in traducere si fara ura, reigi incorect sau fals umple inevitabil vidul.

Accentuarea improprie a Reigi

Un alt dezavantaj comun asociat cu reigi demonstreaza importanta mentinerii perspectivei corecte. A fost odata mentionat de un budoka american de o reputatie cam infama de a se purta „foarte japonez”, ca reigi-ul meu este mult prea informal si relaxat pentru a fi corect. Aceasta a fost o sursa neincetata de amuzament pentru mine si cativa din prietenii mei. Reamintesc constant studentilor mei ca reigi, desi avand o importanta manifestare fizica, sau kata, este predominant un exercitiu intern. Reigi executat corect trebuie sa para atat de relaxat ca si cand ar fi o a doua expresie a starii naturale. Reigi corect trebuie intotdeauna sa fie o meditare in miscare. In dojo-ul instructorului mentionat mai sus am observat reigi ce a devenit atat de static si majoritar „omote”, incat nu mai exista „ura”. Unde nu este ura, nu este budo adevarat. Acest instructor a supraaccentuat reigi pana la punctul in care dojo-ul sau a devenit un dojo al „reigi omote” in loc de budo. Am vazut aceasta de curand si in Japonia. Se pare ca acest fenomen nu este limitat tarilor straine.

Si opusul poate fi vazut, dar de obicei doar in Japonia. Reigi acolo poate deveni un exercitiu fara rost, total lipsit de scopul si dimensiunea sa spirituala. In aceasta manifestare a devenit un fel de reigi nonsalant fara omote sau ura corect. A devenit esential nimic, nici macar scoarta reigi omote.

In ciuda importantei date reigi-ului, trebuie reaccentuat faptul ca reigi nu este un scop in sine. Are o functie importanta si concreta si aceasta functie in dojo este de a ajuta in antrenamentul trupului si a sufletului in cautarea budo. Reigi ne aminteste de originile noastre divine si de responsabilitatea noastra fata de cei ce ne-au lasat budo. Dar reigi nu este insasi kami. A accentua prea putin sau prea mult reigi, raneste sufletul dojo-ului, si in concordanta, discipolii sai. Un adevar universal este ca echilibrul este necesar in toate. Echilibrul dintre minte si corp. Echilibrul dintre miscare si statica. Echilibrul dintre fizic si mental.

Echilibrul este adevarul suprem, urmarit de catre adevaratii budoka zilnic. Reigi poate functiona ca o unealta valoroasa pentru a preda echilibrul si armonia spiritului, dar budo reigi poate fi deasemenea folosit gresit sau neglijat. Fara influentele reigi-ului corect, budo este ca un vapor fara carma, in deriva printr-o furtuna, destinatia sa, incerta.

Yukio Takamura, 1982

De asemenea va recomandam acest interviu cu Yukiyoshi Takamura: Interview with Yukiyoshi Takamura

Am vrea sa-i multumim lui Takamura Ha Shindo Yoshin ryu Menkyo Kaiden Toby Threadgill pentru reeditarea acestui eseu intr-o forma potrivita pentru publicare. Website-ul Takamura Ha Shindo Yoshin ryu se gaseste aici: http://www.shinyokai.com/index.htm